{"id":1103,"date":"2018-03-28T05:22:52","date_gmt":"2018-03-28T05:22:52","guid":{"rendered":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/?p=1103"},"modified":"2019-02-06T10:38:35","modified_gmt":"2019-02-06T10:38:35","slug":"romanul-apare-in-spatiul-dintre-scriitor-si-cititor-text-de-claire-fuller","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/?p=1103","title":{"rendered":"Romanul apare \u00een spa\u021biul dintre scriitor \u0219i cititor, text de Claire Fuller"},"content":{"rendered":"<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/scriitor-300x300.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignleft size-medium wp-image-916\" srcset=\"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/scriitor-300x300.jpg 300w, https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/scriitor-150x150.jpg 150w, https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/scriitor.jpg 640w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/p>\n<p>Un exerci\u021biu pe care-l propun uneori membrilor cluburilor de lectur\u0103 este acela de a-i ruga s\u0103 deseneze c\u0103su\u021ba din primul meu roman, <em>Our Endless Numbered Days<\/em>. Cl\u0103direa este descris\u0103 cu mare grij\u0103 \u00een carte: o u\u0219\u0103, parter, dou\u0103 ferestre, un cuptor cu hornul ie\u0219ind prin acoperi\u0219ul de \u0219indril\u0103. Dar fiecare desen este altfel. \u00cen unele apare o verand\u0103, \u00een altele o u\u0219\u0103 \u00een spate \u0219i multe alte ferestre, uneori chiar \u0219i o scar\u0103 ce duce la etaj. Fiecare cititor aduce c\u0103su\u021bei aportul imagina\u021biei, istoriei \u0219i cunoa\u0219terii sale, a\u0219a cum fiecare cititor cititor aduce la via\u021b\u0103 versiuni diferite ale romanului pe care-l cite\u0219te.<\/p>\n<p>Teoreticianul german Wolfgang Iser spunea c\u0103 opera literar\u0103 se afl\u0103 la jum\u0103tatea drumului \u00eentre textul scris de autor \u0219i modul \u00een care cititorul \u00eempline\u0219te textul \u00een actul lecturii. \u00cen <a href=\"https:\/\/www.jstor.org\/stable\/468316\" target=\"_blank\">eseul<\/a> &#8222;The Reading Process: A Phenomenological Approach&#8221; (1972), Iser scrie despre g\u0103urile din text pe care cititorul trebuie s\u0103 \u0219i le umple singur:<\/p>\n<blockquote><p>Un text este capabil de mai multe \u00eempliniri \u0219i nici o lectur\u0103 nu-i poate epuiza pe deplin poten\u021bialul, fiecare individ umpl\u00e2nd golurile \u00een felul lui, excluz\u00e2nd celelalte numeroase alte posibilit\u0103\u021bi. Pe m\u0103sur\u0103 ce cite\u0219te, el ia decizia asupra modului \u00een care umple golurile. \u00cen acest act se dezv\u0103luie dinamica lecturii.<\/p><\/blockquote>\n<p>R\u0103spunsul cititorului identificat de Iser mut\u0103 aten\u021bia de la inten\u021bia autorului pentru a cuprinde \u0219i r\u0103spunsul cititorului.<\/p>\n<p>Teoria lui Iser sugereaz\u0103 c\u0103 spa\u021biul l\u0103sat gol nu este neinten\u021bionat \u0219i c\u0103, de fapt, mul\u021bi scriitori for\u021beaz\u0103 \u00een mod deliberat apari\u021bia lui, for\u021b\u00e2nd cititorul s\u0103 interac\u021bioneze cu textul, devenind mai con\u0219tien\u021bi de ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i cre\u00e2nd ceva dincolo de ceea ce se afl\u0103 \u00een pagin\u0103. \u00cen <em>The Unfortunates<\/em> (1969), B.S. Johnson las\u0103 cititorului libertatea de a alege ordinea \u00een care cite\u0219te cele 27 de sec\u021biuni. Johnson men\u021bioneaz\u0103 doar care sunt primul \u0219i ultimul capitol. Romanul lui Georges Perec, <em>La disparition<\/em> (1969), este scris f\u0103r\u0103 litera e: cititorul este pus \u00een situa\u021bia de disconfort, devine pe deplin con\u0219tient de s\u0103riturile necesare pentru a re\u021bine sensul nara\u021biunii.<\/p>\n<p><script async src=\"\/\/pagead2.googlesyndication.com\/pagead\/js\/adsbygoogle.js\"><\/script><br \/>\n<!-- bara --><br \/>\n<ins class=\"adsbygoogle\"\n     style=\"display:block\"\n     data-ad-client=\"ca-pub-3361329263905331\"\n     data-ad-slot=\"1466249906\"\n     data-ad-format=\"auto\"><\/ins><br \/>\n<script>\n(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});\n<\/script><\/p>\n<p>Perec era membru al Oulipo, un grup de scriitori francezi care practicau scriitura constr\u00e2ns\u0103 \u2013 tehnic\u0103 literar\u0103 ce impunea limit\u0103ri de un anumit fel. \u00cen <em>Green Eggs and Ham<\/em> (1960), de Dr. Seuss, sunt utilizate doar 50 de cuvinte \u2013 \u0219i asta cu mult succes, constr\u00e2ng\u00e2nd astfel cititorul s\u0103 abordeze probleme fundamentale, printre care \u0219i: ce este povestea? C\u00e2t de mult trebuie s\u0103 &#8222;munceasc\u0103&#8221; un cititor atunci c\u00e2nd cite\u0219te? \u0218i: care sunt a\u0219tept\u0103rile cititorului \u00eenainte de a \u00eencepe lectura a ceva anume?<\/p>\n<p>Desigur, literatura experimental\u0103 a anilor 1960, \u00een care scriitorii solicitau \u00een mod con\u0219tient implicarea cititorului, datoreaz\u0103 mult unor scriitori precum James Joyce, Ezra Pound \u0219i Samuel Beckett, ca \u0219i unor romane mai vechi, cum ar fi <em>Tristram Shandy<\/em> (1759-1767), de Laurence Sterne, \u0219i, desigur, datoria merge mai \u00een urm\u0103 p\u00e2n\u0103 la Ovidiu, care sugera c\u0103 scrisorile de dragoste trebuie scrise cu lapte. \u00cen acest fel cititorul este for\u021bat s\u0103 interac\u021bioneze cu textul, din moment ce literele pot fi citite numai dup\u0103 ce presari cenu\u0219\u0103 peste ele.<\/p>\n<p>\u00cen &#8222;<a href=\"https:\/\/granta.com\/gavron-notes-on-craft\/\" target=\"_blank\">Notes on Craft&#8221;<\/a>, (2018), un impresionant manifest despre scris, alc\u0103tuit din cuvinte adunate de prin declara\u021biile altor scriitori \u0219i publicate \u00een revista <em>Granta<\/em>, autorul britanic Jeremy Gavron spune c\u0103 imediat ce vede un text fragmentar devine &#8222;alert intelectual, estetic, aproape erotic&#8221;. Opera experimental\u0103 sare, se opre\u0219te, porne\u0219te, alearg\u0103 pornind de la o confuzie deliberat\u0103. Dar este posibil s\u0103 creezi acela\u0219i efect \u2013 un angajament cu for\u021ba \u2013 \u00eentr-un roman &#8222;conven\u021bional&#8221;? (Unul care spune o oveste cu \u00eenceput, mijloc \u0219i sf\u00e2r\u0219it, f\u0103r\u0103 nici o constr\u00e2ngere evident\u0103, cu excep\u021bia genului.) O \u00eencercare. A\u0219tept\u0103rile cititorilor sunt mult mai ferme c\u00e2nd \u00eencepe un roman conven\u021bional dec\u00e2t atunci c\u00e2nd cite\u0219te proz\u0103 experimental\u0103. El presupune, de exemplu, c\u0103 firele narative vor fi \u00eemplinite, iar problemele puse la \u00eenceput vor fi rezolvate odat\u0103 cu \u00eencheierea pove\u0219tii. \u00cen <a href=\"https:\/\/www.jstor.org\/stable\/40208791?seq=1#page_scan_tab_contents\" target=\"_blank\">articolul<\/a> ei despre nara\u021biune publicat \u00een <em>Philosophical Studies<\/em>, 2007, filozoful Susan L. Feagin scrie c\u0103 oamenii doresc explica\u021bii chiar \u0219i atunci c\u00e2nd artistul le ocole\u0219te. Dac\u0103 nesiguran\u021ba cititorului <em>nu este<\/em> rezolvat\u0103, el va fi dezam\u0103git de poveste.<\/p>\n<p>Feagin poate c\u0103 are dreptate, dar multe romane contemporane &#8222;conven\u021bionale&#8221; reu\u0219esc s\u0103-l implice \u0219i s\u0103 se joace cu cititorul \u00eentr-un mod angajant. Ali Smith, \u00een <em>How to be Both<\/em> (2014), cu dubla poveste care se suprapune \u00eencurajeaz\u0103 o profund\u0103 interac\u021biune a cititorului. Au fost tip\u0103rite dou\u0103 versiuni ale romanului, cu ordinea pove\u0219tilor schimbat\u0103, pentru ca un cititor s\u0103 citeasc\u0103 \u00eentr-o ordine, altul \u00een alta. Ce versiune cump\u0103rai era aleatoriu, dar ordinea \u00een care citeai afecta lectura textului.<\/p>\n<p>Alte romane contemporane las\u0103 firul narativ s\u0103 b\u00e2ntuie \u0219i c\u00e2nd pun cap\u0103t pove\u0219tii refuz\u0103 s\u0103 ofere o concluzie final\u0103, l\u0103s\u00e2nd mai mult spa\u021biu pentru \u00eemplinirea textului \u00een mintea cititorului, dup\u0103 Iser. Finalurile ambigue din <em>Idaho<\/em> (2017), de Emily Ruskovich, <em>A Separation<\/em> (2017), de Katie Kitamura \u0219i <em>The Little Friend<\/em> (2002), de Donna Tartt solicit\u0103 cititorul s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la poveste \u0219i la personaje \u0219i dup\u0103 ce a \u00eenchis cartea dup\u0103 ultima pagin\u0103. F\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, mul\u021bi cititori s-au sim\u021bit frustra\u021bi de aceste romane \u0219i de lipsa lor de final, dar este foarte posibil ca absen\u021ba finalului s\u0103 fi \u00eempins mul\u021bi cititori \u2013 ca \u0219i pe mine \u2013 s\u0103 lucreze din greu la propria lor explica\u021bie, lucru ce ofer\u0103 recompense.<\/p>\n<p>Dup\u0103 Gavron: &#8222;Omisiunea este o form\u0103 de crea\u021bie. Limit\u0103rile, constr\u00e2ngerile \u0219i teama de necunoscut, de ceea ce este exclus, sunt adev\u0103ratele pietre de temelie ale artei narative. Un loc prin care cititorul poate intra mai profund \u00een carte.&#8221; Gavron vorbe\u0219te mai ales despre fic\u021biunea experimental\u0103, lucr\u0103ri care \u00een mod inten\u021bionat b\u00e2jb\u00e2ie, sau sunt disjuncte. Dar cred c\u0103 este posibil \u0219i pentru cititorul fic\u021biunii conven\u021bionale s\u0103 participe activ la text. De exemplu \u0219i romanul conven\u021bional, al c\u0103rui narator nu este demn de \u00eencredere, care folose\u0219te realismul magic, tehnicile polifonice, adresarea direct\u0103 sau opteaz\u0103 pentru un final ambiguu creaz\u0103 spa\u021biu pentru cititor. Cititorii care abordeaz\u0103 astfel de romane sunt r\u0103spl\u0103ti\u021bi cu o experien\u021b\u0103 mai intens\u0103, cu o conectare emo\u021bional\u0103 mai bigat\u0103. Cine nu \u0219i-ar dori asta de la cartea pe care o cite\u0219te?<\/p>\n<p><img src='https:\/\/metrics.aeon.co\/count\/4bd9bac2-b8af-445b-b999-6da028dc782c.gif' alt='Aeon counter \u2013 do not remove' width='1' height='1' \/><\/p>\n<p>Claire Fuller (scriitoare britanic\u0103, a debutat cu romanul <em>Our Endless Numbered Days<\/em>, \u00een 2015)<\/p>\n<p>This article was originally published at <a href='https:\/\/aeon.co?utm_campaign=republished-article' target='_blank'>Aeon<\/a> and has been republished under Creative Commons.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un exerci\u021biu pe care-l propun uneori membrilor cluburilor de lectur\u0103 este acela de a-i ruga s\u0103 deseneze c\u0103su\u021ba din primul meu roman, Our Endless Numbered [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[16,18],"class_list":["post-1103","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-privitor","tag-carte","tag-proza","has_thumb"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9kw6W-hN","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1103","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1103"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1103\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1348,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1103\/revisions\/1348"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1103"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1103"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1103"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}