![\"\"](\"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/handtouch.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
de Pavel Goldstein Peste 100 de milioane de adul\u021bi din Statele Unite sunt afecta\u021bi de durere cronic\u0103 – durere ce dureaz\u0103 de mai multe luni, sau chiar ani. Este una din problemele<\/a> de s\u0103n\u0103tate cele mai subestimate. Costul anual al managementului durerii este mai mare dec\u00e2t al bolilor de inim\u0103, cancerului sau diabetului \u0219i afecteaz\u0103 economia printr-o sc\u0103dere a productivit\u0103\u021bii cu pierderi de sute de milioane de dolari. Prezen\u021ba durerii cronice ne\u00eencetate duce la o serie de probleme mentale, la depresie \u00eenainte de orice altceva, care nu face dec\u00e2t s\u0103 intensifice durerea. Iar principala arm\u0103 \u00eempotriva durerii, prescrierea de calmante, genereaz\u0103 propria ei durere, a\u0219a cum o dovede\u0219te criza opioidelor. Dar trebuie s\u0103 ne baz\u0103m pe medicamente pentru a preveni durerea? Poate c\u0103 avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 o solu\u021bie natural\u0103 – par\u021bial\u0103 \u0219i insuficient\u0103, cu toate astea de ajutor. Traducere de Vlad T. Popescu<\/em> Pavel Goldstein<\/p>\n This article was originally published at Aeon<\/a> and has been republished under Creative Commons.<\/p>\n Photo credit: aguscr<\/a> on VisualHunt<\/a> \/ CC BY<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Pavel Goldstein cercet\u0103tor asociat la departamentul de psihologie \u0219i neurologie al Universit\u0103\u021bii Colorado Boulder Peste 100 de milioane de adul\u021bi din Statele Unite sunt […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[25],"class_list":["post-725","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-spiritual","tag-terapie","has_thumb"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9kw6W-bH","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/725","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=725"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/725\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":727,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/725\/revisions\/727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ncercet\u0103tor asociat la departamentul de psihologie \u0219i neurologie al Universit\u0103\u021bii Colorado Boulder<\/em> <\/p>\n
\nCei mai mul\u021bi cercet\u0103tori se concentreaz\u0103 pe o singur\u0103 persoan\u0103, pe un caz izolat. Asta permite cercet\u0103torilor s\u0103 simplifice analiza durerii, ceea ce este util p\u00e2n\u0103 la un anumit punct, dar duce la o perspectiv\u0103 oarecum distorsionat\u0103. Problema este c\u0103, \u00een afara laboratorului, de cele mai multe ori oamenii nu sunt izola\u021bi, au o via\u021b\u0103 social\u0103. F\u0103r\u0103 a implica interac\u021biunea social\u0103 \u00een cercetarea durerii risc\u0103m s\u0103 ignor\u0103m rolul jucat de comunicarea social\u0103.
\nRecent, noile tehnici au f\u0103cut posibil\u0103 monitorizarea activit\u0103\u021bii fiziologice a mai multor persoane simultan. Ceea ce permite m\u0103surarea nivelului sincronicit\u0103\u021bii la persoane care particip\u0103 la cele mai prozaice situa\u021bii sociale \u0219i a dus la descoperiri surprinz\u0103toare. Participan\u021bilor \u0219i spectatorilor ritualului<\/a> de mers pe j\u0103ratec le bate inima la unison. La fel persoanelor care urm\u0103resc \u00eempreun\u0103 un film<\/a>, cori\u0219tilor care c\u00e2nt\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i cuplurilor amoroase care se privesc<\/a> \u00een ochi \u00een timp ce sunt angajate \u00een diverse treburi \u00een laborator. Cum poate fi facilitat\u0103 sincronicitatea interpersonal\u0103? \u0218i poate exista o cale prin care aducerea la unison a fiziologiei cuplurilor s\u0103 contribuie la eliminarea durerii? R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim \u00een cea mai simpl\u0103 interac\u021biune uman\u0103: atingerea.
\nCercet\u0103rile f\u0103cute recent \u00eempreun\u0103 cu colegii mei Haifa Irit Weissman-Fogel \u0219i Simone Shamay-Tsoory la Universitatea din Haifa sugereaz\u0103<\/a> c\u0103 atingerea \u00eentre oameni este o cale eficient\u0103 de reducere a durerii. Pentru experiment am recrutat 23 de cupluri heterosexuale. Femeile au primit stimuli durero\u0219i \u00een diverse situa\u021bii. La \u00eenceput, singure, f\u0103r\u0103 partenerul lor, apoi cu partenerul, dar f\u0103r\u0103 contact fizic. \u00cen a treia situa\u021bie, femeile \u00ee\u0219i \u021bineau de m\u00e2n\u0103 partenerul \u00een timp ce primeau stimulul dureros, iar \u00een a patra situa\u021bie \u021bineau de m\u00e2n\u0103 un str\u0103in. Studiul a ar\u0103tat c\u0103 \u00een cel de-al treilea caz – atingerea partenerului – reducerea durerii era maxim\u0103 \u00een compara\u021bie cu celelalte cazuri. Mai mult, femeile cu parteneri mai empatici au raportat o reducere mai mare a durerii asociat\u0103 cu atingerea partenerului. Se pare c\u0103 studiul sprijin\u0103 \u00een mod empiric ideea c\u0103 atingerea poate transmite empatia partenerului ceea ce duce la reducerea durerii. Descoperirea pare s\u0103 coincid\u0103 cu cercet\u0103rile<\/a> anterioare care ar\u0103tau c\u0103 o serie de emo\u021bii, de la dezgust la iubire \u0219i fric\u0103 pot fi \u00een mod eficient comunicate doar prin atingere<\/a>.
\nPentru a \u00een\u021belege baza fiziologic\u0103 a descoperirilor noastre am f\u0103cut cercet\u0103ri suplimentare \u00een care, de asemenea, a fost m\u0103surat\u0103 sincronia. De aceast\u0103 dat\u0103 au fost invitate s\u0103 participe alte 22 de cupluri. Pe parcursul experimentului am calculat sincronia fiziologic\u0103 \u00eenregistr\u00e2nd ritmul pulsului \u0219i al respira\u021biei fiec\u0103rui partener. Am propus patru situa\u021bii: \u021bin\u00e2ndu-se de m\u00e2ini, cu durere; \u021bin\u00e2ndu-se de m\u00e2ini, f\u0103r\u0103 durere; f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u021bin\u0103 de m\u00e2ini, cu durere; \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u021bin\u0103 de m\u00e2ini, f\u0103r\u0103 durere. (Durerea era administrat\u0103 doar femeilor.) Am explorat sincronia \u00een ambele situa\u021bii f\u0103r\u0103 durere \u0219i atingerea a dus la o sincronizare moderat\u0103 a respira\u021biei. \u00cen mod surprinz\u0103tor, sincronizarea a disp\u0103rut de tot c\u00e2nd durerea a fost administrat\u0103 f\u0103r\u0103<\/em> atingere, poate unde femeile participante se concentrau exclusiv pe modul \u00een care singure \u00ee\u0219i pot \u00eenl\u0103tura durerea, ceea ce ducea la o „deconectare” de partener. Iar atingerea a dus la sincronizarea at\u00e2t a pulsului c\u00e2t \u0219i a respira\u021biei. Mai mult, cuplurile care demonstrau o reducere mai mare a durerii \u00een cazul atingerii aveau \u0219i o sincronizare fiziologic\u0103 mai mare, a\u0219a cum o aveau \u0219i cuplurile cu un b\u0103rbat mai empatic.
\nCercet\u0103rile nu s-au oprit aici. \u00cen acelea\u0219i condi\u021bii, am studiat sincronizarea creierelor. Studiul a eviden\u021biat efectul analgezic al atingerii sinergetice \u0219i al empatiei, ceea ce ar putea avea consecin\u021be importante \u00een cazul durerilor acute, cum ar fi u\u0219urarea durerii \u00een timpul na\u0219terii. Prezen\u021ba partenerului \u00een timpul na\u0219terii este de ajutor \u00een 60% din cazuri, suger\u00e2nd c\u0103 empatia partenerului \u0219i calitatea interac\u021biunii face diferen\u021ba. \u00cen mod asem\u0103n\u0103tor, alte<\/a> studii<\/a> au ar\u0103tat c\u0103 prezen\u021ba tat\u0103lui \u00eembun\u0103t\u0103\u021bea experien\u021ba avut\u0103 sub toate aspecte la na\u0219tere. Ca urmare, cercet\u0103rile ulterioare s-ar putea concentra pe implica\u021biile clinice ale acestor descoperiri, cercet\u00e2nd eficacitatea diferitelor aspecte ale atingerii \u0219i utiliz\u00e2nd antrenarea empatiei.
\nAtingerea are semnifica\u021bii sociale \u0219i afective importante. Atingerea este necesar\u0103 \u00een cazul copiilor prematuri. Contribuie la reducerea stresului la adul\u021bi, la sporirea \u00eencrederii, \u0219i ofer\u0103 confort \u0219i stare de bine la nivel emo\u021bional.
\nChiar dac\u0103 este pu\u021bin probabil c\u0103 cercetarea rezolv\u0103 problema calmantelor, propune un tratament simplu al durerii care are un efect secundar inerent: conectarea la alte persoane.<\/p>\n
\n
<\/p>\n