![\"\"](\"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/08\/mierea-300x150.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Introducere<\/strong><\/p>\n Folosit\u0103 ca aliment timp de mii de ani, mierea \u015fi-a dovedit din plin calit\u0103\u0163ile terapeutice \u015fi nu exist\u0103 cultur\u0103 \u00een care s\u0103 nu fi ap\u0103rut vorbe de duh legate de tinere\u0163ea ve\u015fnic\u0103 pe care ea o ofer\u0103 consumatorilor ei.<\/p>\n \u00cen plus, mierea este doar o parte a unui complex de produse ale stupului, terapiile ancestrale folosind pe larg \u015fi polenul, propolisul, ceara, l\u0103pti\u015forul de matc\u0103, veninul, pentru men\u0163inerea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n <\/p>\n Avertisment<\/font><\/strong><\/p>\n Persoanele bolnave de diabet<\/em> NU vor consuma miere \u015fi produse din miere dec\u00e2t sub \u00eendrumarea medicului!<\/p>\n Copiii sub un an<\/em><\/p>\n NU vor consuma miere! Mierea poate fi o surs\u0103 poten\u0163ial\u0103 de spori de Clostridium botulinum, care nu afecteaz\u0103 tinerii \u015fi adul\u0163ii cu o microflor\u0103 intestinal\u0103 normal\u0103, dar care poate declan\u015fa botulismul infantil la unii copii sub un an.<\/p>\n Mierea \u015fi celelalte produse ale stupului<\/strong><\/p>\n De ce este mierea at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een principii curative? Pentru c\u0103 este esen\u0163a lumii vegetale! Se spunea \u201es\u0103 curg\u0103 lapte \u015fi miere\u201c. Laptele, s\u0103 nu uit\u0103m, este produsul complex destinat dezvolt\u0103rii organismului mamiferelor \u015fi aliment unic pentru primul stadiu de via\u0163\u0103 al acestora. \u00cen mod asem\u0103n\u0103tor, mierea provine din zah\u0103rul natural acumulat de plante pentru a forma fructul. Am\u00e2ndou\u0103 vin astfel din grija lumii animale sau vegetale pentru perpetuarea speciei, sunt sus\u0163inute de acest instinct fundamental al vie\u0163ii \u015fi, consum\u00e2ndu-le, beneficiem de grija \u00eentregii naturi pentru descenden\u0163ii ei.<\/p>\n Plantele absorb prin r\u0103d\u0103cinile lor apa din sol, \u00een fapt o solu\u0163ie de nitra\u0163i, fosfa\u0163i, carbona\u0163i, apoi aceast\u0103 \u201esev\u0103\u201c este supus\u0103 \u00een frunze procesului de fotosintez\u0103, rezult\u00e2nd hidra\u0163i de carbon, zaharoz\u0103. \u00cen perioada de \u00eenflorire, zaharurile care constituie nectarul sunt secretate de glandele aflate \u00een flori. Elaborarea nectarului are loc \u00een momentul \u00een care se deschid sacii cu polen, insectele \u00een general \u015fi albinele \u00een special particip\u00e2nd la polenizarea plantelor atunci c\u00e2nd trec din floare \u00een floare adun\u00e2nd nectarul.<\/p>\n Adus \u00een stup \u00een gu\u015fa albinelor culeg\u0103toare, nectarul este o solu\u0163ie suprasaturat\u0103 de zaharoz\u0103, maltoz\u0103, melitoz\u0103 \u015fi alte polizaharide. Albinele prelucr\u0103toare transform\u0103 aceste polizaharide \u00een monozaharide printr-un proces de hidrolizare, rezult\u00e2nd mierea crud\u0103<\/em>, care mai con\u0163ine \u00eenc\u0103 procente mari de ap\u0103. Invertaza secretat\u0103 de glandele faringiene ac\u0163ioneaz\u0103 asupra mierii c\u00e2nd aceasta este trecut\u0103 din gu\u015f\u0103 \u00een gu\u015f\u0103, apa este eliminat\u0103 \u015fi rezult\u0103 mierea coapt\u0103<\/em>.<\/p>\n Din con\u0163inutul mierii ne putem face \u015fi o idee preliminar\u0103 asupra calit\u0103\u0163ii ei curative.<\/p>\n Zaharurile cele mai \u00eensemnate din miere sunt glucoza (28-37%), fructoza (37-39%), zaharoza (0,5-1,3%), maltoza (5-11%). C\u00e2nd glucoza dep\u0103\u015fe\u015fte cantitativ fructoza, mierea este mai pu\u0163in dulce \u015fi cristalizeaz\u0103 u\u015for.<\/p>\n O serie de acizi organici, precum acidul formic, se afl\u0103 \u015fi ei \u00een componen\u0163a mierii, d\u00e2ndu-i acesteia un caracter u\u015for acid. Datorit\u0103 con\u0163inutului de acid citric \u015fi malic, mierea floral\u0103 este superioar\u0103 celei de man\u0103. Ace\u015fti acizi asigur\u0103 buna p\u0103strare a mierii, av\u00e2nd caracter bactericid.<\/p>\n Substan\u0163ele minerale sunt \u015fi ele prezente \u00een miere, \u00een propor\u0163ii ce depind de plantele din care a fost extras nectarul \u015fi de solul pe care acestea tr\u0103iau. Bor, mangan, nichel, litiu, potasiu, fosfor, staniu, cupru, dar \u015fi oligoelemente ca bariu, beriliu, vanadiu, germaniu. \u00cen special mierea de man\u0103 este bogat\u0103 \u00een minerale.<\/p>\n Numeroase vitamine sunt \u015fi ele prezente \u00een miere. B1 \u2013 tiamina, B2 \u2013 riboflavina, B5 \u2013 niacina, acidul pantotenic, B6 \u2013 piridozina, B12, dar \u015fi vitaminele A, C, D \u015fi acidul folic.<\/p>\n \u00cen mierea floral\u0103, provenind din glandele faringiene \u015fi salivare ale albinelor dar \u015fi din nectarul multor plante medicinale, sunt prezente substan\u0163e active biologic, antibiotice.<\/p>\n Aroma mierii este datorat\u0103 aminoacizilor din nectar.<\/p>\n Mierea de man\u0103<\/strong><\/p>\n Seva anumitor plante este folosit\u0103 de insectele din familia Afidelor, care re\u0163in din ea substan\u0163ele azotoase \u015fi elimin\u0103 substan\u0163ele zaharoase. Afidele tr\u0103iesc pe numeroase specii de plante, dar mai ales pe conifere. Albinele ling zaharurile eliminate de pe frunzele populate de aceste insecte. Culoarea \u00eenchis\u0103 a mierii de man\u0103 se datoreaz\u0103 concentra\u0163iei ridicate de substan\u0163e minerale, care \u00eei confer\u0103 \u015fi o mai mare v\u00e2scozitate.<\/p>\n P\u0103strarea mierii<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 extragere, mierea este fluid\u0103, dar, cu timpul, \u00een masa ei \u00eencepe un proces de cristalizare. Este gre\u015fit s\u0103 refuz\u0103m mierea zaharisit\u0103 b\u0103nuind c\u0103 este \u00eendoit\u0103 cu zah\u0103r. Singura care trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fluid\u0103 un timp \u00eendelungat este mierea de salc\u00e2m.<\/p>\n Antibioticele sunt extrem de sensibile la lumina soarelui, de aceea mierea trebuie p\u0103strat\u0103 \u00een vase \u00eenchise \u015fi la ad\u0103post de lumin\u0103. De aceea nu este bine s\u0103 cump\u0103r\u0103m miere care a stat mult timp \u00een soare, pe marginea \u015foselei.<\/p>\n \u00cenc\u0103lzirea mierii favorizeaz\u0103 de altfel \u015fi apari\u0163ia hidroximetilfurfurolului, care depreciaz\u0103 mierea.<\/p>\n Datorit\u0103 acidit\u0103\u0163ii ei, \u00een contact cu tabla de zinc sau de fier, mierea formeaz\u0103 compu\u015fi toxici, deci nu este bine s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 \u00een astfel de recipien\u0163i.<\/p>\n Polenul<\/strong><\/p>\n Gr\u0103unciorii de polen sunt celule sexuale masculine, organul de reproducere mascul al plantelor superioare. Un rol deosebit \u00een compozi\u0163ia polenului \u00eel au enzimele care accelereaz\u0103 \u015fi regleaz\u0103 procesele vitale. Polenul este astfel cel mai important element de cre\u015ftere pentru albine, dar \u015fi pentru refacerea \u0163esuturilor uzate.<\/p>\n Este adus \u00een stup tot de culeg\u0103toare, la ore la care umiditatea atmosferic\u0103 este ceva mai crescut\u0103, diminea\u0163a \u015fi spre sear\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 culoare, ne putem da seama de planta din care provine: alb\u0103strui de la nalb\u0103, ro\u015fu de la p\u0103r, piersic, castan, galben-auriu de la alun \u015fi p\u0103p\u0103die, mov de la coriandru, negru de la mac, cenu\u015fiu de la soia, galben deschis de la floarea soarelui.<\/p>\n Nu trebuie s\u0103 ne mire c\u0103 polenul pus \u00een v\u00e2nzare este multicolor, deoarece albinele nu culeg polen doar de la o singur\u0103 plant\u0103, a\u015fa cum fac cu mierea, ci prefer\u0103 diversitatea.<\/p>\n Polenul este alc\u0103tuit din proteine, aminoacizi liberi, acizi gra\u015fi, vitamine, microelemente, hidra\u0163i de carbon, vitamine \u015fi antibiotice.<\/p>\n Pentru albine, polenul mai vechi de un an este mai pu\u0163in eficient, au observat pris\u0103carii, deci \u015fi pentru om ar fi bine s\u0103 fie consumat polen proasp\u0103t.<\/p>\n P\u0103stura<\/strong><\/p>\n Polenul disponibil, neconsumat \u00een stare proasp\u0103t\u0103, este depozitat \u015fi sufer\u0103 transformarea \u00een p\u0103stur\u0103, fiind supus unei fermenta\u0163ii lactice.<\/p>\n Propolisul<\/strong><\/p>\n Secretat mai ales de mugurii plopului, dar \u015fi de cire\u015f, prun, brad, piersic, castan, pin, propolisul este \u015fi el cules de un num\u0103r restr\u00e2ns de albine culeg\u0103toare. R\u0103\u015finos, cleios, insolubil \u00een ap\u0103, dar u\u015for solubil \u00een alcool, colorat de la galben la verde \u00eenchis, dar \u015fi ro\u015fiatic \u015fi chiar negru, este cules mai ales \u00een lunile august \u015fi septembrie.<\/p>\n Albinele \u00eel prelucreaz\u0103 cu ajutorul poleinei, \u00eenveli\u015ful gr\u0103unciorului de polen, care este regurgitat\u0103 \u00een amestec cu saliva \u00eenc\u0103rcat\u0103 de antibiotice, care sunt astfel \u00eencorporate \u00een propolis.<\/p>\n Con\u0163in\u00e2nd numeroase antibiotice, este folosit de albine pentru \u00eendep\u0103rtarea din stup a agen\u0163ilor patogeni. Substan\u0163ele balsamice con\u0163inute, aldehidele aromatice \u015fi uleiurile eterice, sunt degajate \u015fi purific\u0103 atmosfera din stup.<\/p>\n Propolisul are un efect bactericid, anesteziant \u015fi cicatrizant.<\/p>\n L\u0103pti\u015forul de matc\u0103<\/strong><\/p>\n L\u0103pti\u015forul este produsul unor glande ale albinelor doici \u015fi este destinat hr\u0103nirii larvelor \u00een primele trei zile, indiferent de casta din care fac parte, \u015fi constituie hrana m\u0103tcii pe tot parcursul vie\u0163ii acesteia. L\u0103pti\u015forul este un derivat al polenului ingerat. \u00cen compozi\u0163ia lui intr\u0103 proteine, lipide, vitamine, antibiotice, hidra\u0163i de carbon \u015fi acizi nucleici. Av\u00e2nd un rol determinant \u00een metabolismul larvelor \u015fi \u00een sus\u0163inerea efortului m\u0103tcii, l\u0103pti\u015forul de matc\u0103 poate fi considerat cel mai hr\u0103nitor produs al stupului.<\/p>\n Veninul<\/strong><\/p>\n Destinat du\u015fmanilor stupului, con\u0163ine substan\u0163e neurotoxice \u015fi corozive, ca acidul fosforic, acid formic, histidin\u0103, fosfataz\u0103 D cu rol de hemolizant \u015fi melitin\u0103, care produce inflamarea \u0163esutului \u00een care a fost injectat veninul.<\/p>\n Ceara<\/strong><\/p>\n Albinele construiesc din cear\u0103 celulele fagurilor, \u00een care sunt ad\u0103postite larvele sau rezervele de miere. Ceara este produs\u0103 de glande abdominale \u00een pelicule translucide, incolore. Cu ajutorul picioarelor posterioare, aceste pelicule sunt desprinse, aduse \u00een gur\u0103 pentru a fi mestecate, apoi lipite pentru a alc\u0103tui celule perfecte ale fagurilor.<\/p>\n Ceara nu este, deci, un produs de origine vegetal\u0103, ci o secre\u0163ie a albinei.<\/p>\n Mierea ca factor terapeutic<\/strong><\/p>\n Mierea a fost men\u0163ionat\u0103 ca medicament \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. Biblia, Coranul, Talmudul con\u0163in \u015fi ele referin\u0163a de acest gen. \u00cen majoritatea cazurilor, era administrat\u0103 ca panaceu universal, de la tratamentele \u00eempotriva calvi\u0163iei, la solu\u0163ii contraceptive \u015fi \u00eengrijirea pl\u0103gilor. Efectul era sporit prin includerea de plante \u015fi semin\u0163e de plante medicinale.<\/p>\n Mierea este \u015fi azi o prezen\u0163\u0103 \u00een medicina popular\u0103, fiind utilizat\u0103 pentru tratarea afec\u0163iunilor c\u0103ilor respiratorii superioare, pentru ulcerele pielii, pentru afec\u0163iuni gastrice.<\/p>\n La \u00eenceputul secolului XX, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au \u00eenceput s\u0103 analizeze efectul antimicrobial. Introducerea pe scar\u0103 larg\u0103 a antibioticelor a f\u0103cut s\u0103 scad\u0103 o vreme interesul fa\u0163\u0103 de propriet\u0103\u0163ile curative ale mierii. \u00cen ultimele decenii, o dat\u0103 cu cre\u015fterea interesului fa\u0163\u0103 de medicina alternativ\u0103, naturist\u0103, \u015fi \u00een fa\u0163a succesului evident al tratamentului cu miere \u015fi produse derivate, studiile au continuat.<\/p>\n Hipocrate (460-357 \u00ee.Hr.) \u2013 \u00eengrijirea r\u0103nilor<\/p>\n Celsius (cca. 25 d.Hr.) \u2013 laxativ, tratarea diareelor, a r\u0103celilor \u015fi a bolilor de ochi<\/p>\n Grecia \u015fi Roma antic\u0103 \u2013 antiseptic pentru r\u0103ni \u015fi ulcere ale pielii<\/p>\n Aristotel (384-322 \u00ee.Hr.) \u2013 boli de ochi \u015fi r\u0103ni<\/p>\n Dioscorides (cca. 50 d.Hr.) \u2013 ulcere, arsuri de piele, inflama\u0163ii ale g\u00e2tului<\/p>\n China antic\u0103 \u2013 abcese, calvi\u0163ie, r\u0103ni inflamate, conjuctivite, infec\u0163ii ale c\u0103ilor respiratorii<\/p>\n Activitatea antimicrobian\u0103<\/strong><\/p>\n Oxidarea enzimatic\u0103 a glucozei este principalul factor antimicrobian. Al\u0163i factori sunt mediul acid, con\u0163inutul redus de proteine, v\u00e2scozitatea care limiteaz\u0103 dizolvarea oxigenului \u015fi con\u0163inutul redus de ap\u0103.<\/p>\n Con\u0163inutul redus de ap\u0103 nu ofer\u0103 condi\u0163ii bune pentru dezvoltarea bacteriilor. Aciditatea inhiba factorii patogeni. Prezen\u0163a crescut\u0103 a ionilor metalici, a acidului ascorbic \u015fi a catalazei reduce activitatea antimicrobial\u0103.<\/p>\n A fost demonstrat \u015ftiin\u0163ific efectul asupra Escheridia coli<\/em> \u015fi Staphyloccocus aureus<\/em>, dar \u015fi asupra altor bacterii gram pozitive sau gram negative.<\/p>\n Ulcere, gastrite, diaree<\/strong><\/p>\n Utilizarea mierii ca tratament pentru ulcere \u015fi gastrite vine din tradi\u0163ia popular\u0103. Descoperirea rolului Helicobacter pylori<\/em> \u00een ulcer i-a condus pe cercet\u0103tori la explicarea efectului terapeutic prin efectul antibacterian. De asemenea, mierea protejeaz\u0103 mucoasa gastric\u0103 prin stimularea fluxului sanguin, prin efectul antiinflamator \u015fi prin stimularea cre\u015fterii celulelor epiteliale. \u00cen plus, ca \u015fi glucoza, mierea ajut\u0103 absorb\u0163ia sodiului \u015fi a apei.<\/p>\n Candidoze<\/strong><\/p>\n Infec\u0163ia vaginal\u0103 provocat\u0103 de Candida albicans<\/em> poate fi tratat\u0103 cu ajutorul mierii, efectul acesteia fiind comparabil cu al antimicoticelor din farmacii. Se utilizeaz\u0103 distilatul de miere.<\/p>\n Micoze<\/strong><\/p>\n Micozele sunt datorate ciupercilor dermafite (Deuteromycontina<\/em>), sunt extrem de comune dar foarte greu de tratat. De cele mai multe ori, ele se asociaz\u0103 cu infec\u0163ii bacteriene. Propriet\u0103\u0163ile antimicrobiene ale mierii au efect asupra ambelor infec\u0163ii.<\/p>\n Probleme oftalmologice<\/strong><\/p>\n Conjunctivitele \u015fi cheratitele, arsurile, sunt sensibile la tratamentul cu miere.<\/p>\n Tratarea r\u0103nilor<\/strong><\/p>\n R\u0103nile beneficiaz\u0103 at\u00e2t de efectul antimicrobial c\u00e2t \u015fi de suportul oferit de miere pentru refacerea \u0163esuturilor. Nu se trateaz\u0103 cu miere r\u0103nile asociate varicelor.<\/p>\n Pentru tratarea r\u0103nilor utiliza\u0163i miere de provenien\u0163\u0103 controlat\u0103, p\u0103strat\u0103 \u00een condi\u0163ii optime. Mierea trebuie s\u0103 fie \u00een contact direct cu rana. Cel mai bine este ca mierea s\u0103 fie aplicat\u0103 pe un suport de pansament antiaderent cu ochiuri suficient de mari ca s\u0103 permit\u0103 trecerea mierii. Pansamentele trebuie schimbate des deoarece mierea va fi sp\u0103lat\u0103 de exudatul din ran\u0103.<\/p>\n Arsuri<\/strong><\/p>\n Prin v\u00e2scozitatea ei, mierea protejeaz\u0103 arsurile de infec\u0163ii, sterilizeaz\u0103 r\u0103nile \u015fi gr\u0103be\u015fte vindecarea. Se utilizeaz\u0103 miere neprocesat\u0103, nediluat\u0103.<\/p>\n Aportul energetic, metabolismul carbohidra\u0163ilor<\/strong><\/p>\n Producerea \u015fi utilizarea energiei este un sistem complex \u00een care reac\u0163ii chimice transform\u0103 carbohidra\u0163ii \u015fi proteinele \u00een energie. Glucoza este sursa preferat\u0103 de energie pentru organism. Polizaharidele sunt transformate \u00een monozaharide \u00eenainte de absorb\u0163ie. Monozaharidele, fructoza \u015fi galactoza, sunt convertite \u00een glucoz\u0103 pentru a fi utilizate \u00een produc\u0163ia de energie sau \u00een glicogen pentru formarea de rezerve. Insulina joac\u0103 un rol major \u00een acest proces.<\/p>\n Mierea este un amestec natural de fructoz\u0103 \u015fi glucoz\u0103 \u015fi ofer\u0103 resurse deosebite de energie, fiind u\u015for absorbit\u0103.<\/p>\n Rolul antioxidan\u0163ilor \u00een conservarea alimentelor \u015fi \u00een s\u0103n\u0103tatea omului<\/strong><\/p>\n Antioxidan\u0163ii joac\u0103 un rol major \u00een combaterea efectelor agen\u0163ilor oxidan\u0163i. Prezen\u0163a radicalilor liberi, a oxidan\u0163ilor, are un efect negativ asupra \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u015fi a numeroase boli. Antioxidan\u0163ii \u00eempiedic\u0103 reac\u0163ia oxidan\u0163ilor cu acizii gra\u015fi.<\/p>\n Mierea \u015fi laptele fermentat<\/strong><\/p>\n Microflora intestinal\u0103 joac\u0103 un rol extrem de important \u00een s\u0103n\u0103tatea omului. Stimularea activit\u0103\u0163ii organismelor benefice \u015fi inhibarea bacteriilor d\u0103un\u0103toare trebuie s\u0103 fie o preocupare continu\u0103.<\/p>\n Bifidobacteriile au un rol important \u00een s\u0103n\u0103tatea tractului gastro-intestinal \u015fi se b\u0103nuie\u015fte un rol pozitiv anti-cancerigen. Primul pas este ad\u0103ugarea bifidobacteriilor \u00een laptele fermentat, dar men\u0163inerea lor \u00een via\u0163\u0103 este o problem\u0103.<\/p>\n \u00cen ciuda efectului antibacterian al mierii, Streptococcus thermophilus, Lactobacillus bulgaricus \u015fi Bifidobacterium bifidum nu sunt distruse, ba chiar bifidobacteriile sunt stimulate \u00een dezvoltare.<\/p>\n O linguri\u0163\u0103 de miere amestecat\u0103 \u00een iaurtul cu bifidobacterii cu o or\u0103 \u00eenainte de consumarea acestuia va asigura un efect benefic asupra florii intestinale.<\/p>\n Propolisul ca factor terapeutic<\/strong><\/p>\n Substan\u0163\u0103 r\u0103\u015finoas\u0103, balsamic\u0103, de consisten\u0163\u0103 v\u00e2scoas\u0103 \u015fi de diverse culori, propolisul este produs mai ales din r\u0103\u015fina vegetal\u0103 a mugurilor de plop. Pentru albine, este de extrem\u0103 importan\u0163\u0103, el \u00eempiedic\u00e2nd propagarea bacteriilor \u015fi a ciupercilor. Este cunoscut \u015fi utilizat de oameni din cele mai vechi timpuri.<\/p>\n Efecte constatate:<\/p>\n \u2013 antimicrobian (distruge bacteriile \u015fi viru\u015fii)<\/p>\n \u2013 antiparazitar (anihileaz\u0103 Giardia \u015fi Trichomonas)<\/p>\n \u2013 antiinflamator, cicatrizant \u015fi regenerant<\/p>\n \u2013 antioxidant<\/p>\n \u2013 antitumoral \u015fi radioprotector<\/p>\n \u2013 imunomodulator (stimuleaz\u0103 producerea de anticorpi, cresc\u00e2nd rezisten\u0163a corpului la boli)<\/p>\n \u2013 bronhodilatator (permi\u0163\u00e2nd eliminarea secre\u0163iilor), de unde eficacitatea \u00een tratarea afec\u0163iunilor respiratorii, astm, bron\u015fit\u0103, st\u0103ri gripale<\/p>\n Veninul ca factor terapeutic<\/strong><\/p>\n Prin defini\u0163ie, veninul este o substan\u0163\u0103 toxic\u0103, cu efect nociv. \u00cen doze terapeutice, acela\u015fi venin poate avea efecte benefice, mai ales ca antiinflamator, motiv pentru care este folosit \u00een tratamentul reumatismului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Introducere Folosit\u0103 ca aliment timp de mii de ani, mierea \u015fi-a dovedit din plin calit\u0103\u0163ile terapeutice \u015fi nu exist\u0103 cultur\u0103 \u00een care s\u0103 nu fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[13,21],"class_list":["post-94","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized","tag-haleala","tag-util","has_thumb"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9kw6W-1w","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/94","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=94"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/94\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1686,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/94\/revisions\/1686"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=94"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=94"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfat.info.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=94"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}