de Desmond Tutu

Vreau să fiu în stare să iert
Dar nu îndrăznesc să cer dorința de a ierta
Căci ai putea să mi-o oferi
Iar eu nu sunt pregătit
Încă nu-s gata să-mi îmblânzesc inima
Încă nu-s gata să fiu din nou vulnerabil
Încă nu-s gata să văd fărâma de omenie din privirea celui care mă persecută
Sau faptul că el, cel care mă rănește, la rândul lui a țipat
Încă nu sunt gata de drum
Încă nu sunt interesat de cale
Sunt rugăciunea de dinainte de rugăciunea iertării
Dă-mi mie dorința de a ierta
Nu chiar acum, ci în curând
O să pot spune cuvintele
Iartă-mă?
O să pot să privesc?
O să pot să văd rănile pe care le-am provocat?
Zăresc bucățile împrăștiate ale acelui lucru fragil
Sufletul ce încearcă să renască pe aripile frânte ale speranței
Dar cu coada ochilor
Îmi este frică să văd
Cum ar putea să nu-mi fie frică să spun
Iartă-mă?

Există un loc în care ne-am putea întâlni?
Tu și cu mine
Undeva la mijloc
Acel no man’s land
Unde putem călca peste granițe
Unde și tu ai dreptate
Și eu am dreptate
Și amândoi am greșit și am fost nedrepți
Ne putem întâlni acolo?
Să căutăm locul din care pornește
Calea care duce la iertare

Traducere de Vlad T. Popescu

Vlad T. PopescuSpiritualitate, cursuri, evenimenteideide Desmond Tutu Vreau să fiu în stare să iert Dar nu îndrăznesc să cer dorința de a ierta Căci ai putea să mi-o oferi Iar eu nu sunt pregătit Încă nu-s gata să-mi îmblânzesc inima Încă nu-s gata să fiu din nou vulnerabil Încă nu-s gata să văd fărâma de omenie din privirea celui care...un blog Vlad T. Popescu
f64.ro