Reiki, tehnica japoneză de vindecare dezvoltată de Mikao Usui la începutul secolului XX, implică transferul de „energie universală“ prin mâinile practicantului pentru a-și susține bunăstarea fizică, emoțională și spirituală, sau pentru a oferi asta unei alte persoane. Deși Reiki este destul de popular pe la noi ca terapie complementară, eficiența sa a rămas un subiect controversat datorită validării științifice limitate și a subiectivității celor care își povestesc experiențele.

Reiki este descris în general ca o practică neinvazivă care restabilește echilibrul și stimulează procesele naturale de vindecare ale corpului, repune corpul în starea lui de funcționare perfectă. Practicanții susțin că poate reduce stresul, alina durerea și îmbunătăți starea emoțională, dar dovezile științifice referitoare la eficiența Reiki sunt puține, studiile fiind limitate de probleme metodologice, de eșantioanele mici sau de rezultatele bănuite a fi subiective. Am încercat de mai multe ori să propun o astfel de cercetare, dar toți cei care aveau aparatura și cunoșteau metodologia au spus nu din prima sau s-au retras pe parcurs.

Din mai multe surse descoperite pe net referitoare la teste și către care dau la sfârșit link-urile necesare, se pot trage următoarele concluzii:

1. În durerea cronică și bolile cronice, unele studii au sugerat apariția unor beneficii modeste. Un studiu asupra pacienților cu boli cronice a constatat că „Reiki a redus semnificativ durerea și a îmbunătățit anumite variabile afective și de personalitate“ (Effects of Reiki on pain and selected affective and personality variables of chronically ill patients). Participanții au raportat o scădere a intensității durerii și o îmbunătățire a dispoziției, deși studiul a notat că, în unele cazuri, aceste efecte nu au fost semnificativ diferite de placebo. O altă sursă subliniază că „un studiu realizat pe pacienții care au avut atacuri de cord și care au primit Reiki a indicat o creștere a capacității de funcționare a inimii și semne de vindecare“.

2. Pentru pacienții cu cancer, Reiki a fost utilizat pentru a gestiona durerea, anxietatea și oboseala în timpul tratamentelor convenționale, cum ar fi chimioterapia. Un studiu mic cu 42 de pacienți cu cancer care au primit ședințe săptămânale de Reiki timp de șase săptămâni a constatat că „această metodă complementară poate fi de ajutor pacienților diagnosticați cu cancer“. Participanții au raportat o reducere a anxietății și o relaxare îmbunătățită, atribuite mediului calmant și atingerii blânde. Totuși, studiul a subliniat că aceste beneficii provin probabil din interacțiunea terapeutică, mai degrabă decât dintr-un transfer unic de energie, deoarece „atingerea blândă într-un cadru calm poate fi relaxantă“.

3. Impactul Reiki asupra dispoziției și sănătății emoționale a fost studiat mai ales pentru anxietate și depresie. Un studiu controlat randomizat a constatat că „Reiki a fost eficient în îmbunătățirea stării de spirit și a bunăstării“ la participanții cu depresie ușoară până la moderată (A randomised controlled single-blind trial of the efficacy of Reiki in benefitting mood and well-being). Participanții au raportat că se simt mai relaxați și mai optimiști după tratament, deși îmbunătățirile nu au fost susținute pe termen lung fără ședințe continue.

4. Un studiu axat pe adulți de peste 50 de ani cu HIV/SIDA a constatat că, în urma practicii Reiki, participanții au raportat „un sentiment de pace interioară și mecanisme de coping îmbunătățite“ (Qualitative Assessment of the Impact of Implementing Reiki Training). Deși rezultatele calitative evidențiază potențialul Reiki ca practică de susținere, studiul este lipsit de măsuri cantitative pentru a confirma schimbările fiziologice.

O problemă în cercetarea Reiki este dificultatea de a izola efectele sale de cele placebo. Aceasta se aliniază cu criticile mai ample, cum ar fi analiza lui Edzard Ernst din 2008, care a ajuns la concluzia că „studiile în privința eficacității terapiei Reiki sunt numeroase, dar puține respectă metodologia științifică“. Efectul placebo este relevant, deoarece așteptările pacienților și mediul terapeutic influențează semnificativ rezultatele.

Reiki poate oferi alinare temporară a durerii și suport emoțional, dar nu există dovezi pentru vindecarea afecțiunilor subiacente, așa că se poate spune pe scurt că oferă relaxare și reducerea anxietății, în special în timpul tratamentelor intensive, dar beneficiile sunt probabil datorate interacțiunii calmante, nu transferului de energie. Sunt raportate îmbunătățiri pe termen scurt ale dispoziției, dar beneficiile susținute necesită ședințe continue. Reiki promovează reziliența emoțională, deși beneficiile fiziologice nu sunt verificate. (Nu că nu ar exista, deocamdată putem spune că nu sunt verificate.)

Cel mai puternic argument pro-Reiki constă în rolul său de terapie complementară, îmbunătățind relaxarea și confortul pacientului. Beneficiile spot fi legate și de faptul că „un terapeut petrece timp cu persoana respectivă“, ceea ce poate fi un factor cheie în beneficiile observate.

Se poate trage concluzia că Reiki oferă o abordare blândă, cu risc scăzut, pentru promovarea relaxării și bunăstării emoționale, în special pentru pacienții cu boli cronice, cancer sau cu stări anxioase. Studiile de până acum sugerează beneficii modeste în alinarea durerii, reducerea anxietății și îmbunătățirea dispoziției, iar lipsa dovezilor științifice riguroase și a protocoalelor standardizate limitează credibilitatea Reiki ca terapie independentă. De asta sunt necesare studii mai serioase pentru a clarifica adevăratul potențial terapeutic al Reiki.

Așa că mai încerc o dată și propun un astfel de studiu. Din ce știu eu, o terapie Reiki poate fi eficientă după 12 sesiuni de lucru și cred că pot fi evidențiate efectele asupra unor parametri măsurabili. Propun să să alegem indicatori biologici, psihologici sau fiziologici care pot varia semnificativ într-un interval de 12 zile (două săptămâni) și care sunt relevanți pentru afirmațiile legate de beneficiile Reiki. Alegerea parametrilor trebuie să fie obiectivă, reproductibilă și sensibilă la schimbările pe termen scurt.

Criteriile pentru alegerea parametrilor ar putea fi:

1. Sensibilitate la schimbări pe termen scurt: parametrii trebuie să fie suficient de dinamici pentru a reflecta modificări în 12 zile;

2. Relevanță pentru Reiki: parametrii ar trebui să se alinieze cu beneficiile raportate ale Reiki, cum ar fi reducerea durerii, anxietății, inflamației sau îmbunătățirea stării generale;

3. Obiectivitate: analizele trebuie să fie cuantificabile prin metode standardizate (teste de laborator, scale validate, măsurători fiziologice);

4. Fezabilitate: testele trebuie să fie accesibile, sigure și aplicabile într-un studiu clinic.

Parametri măsurabili în condițiile celor spuse mai înainte ar fi:

1. Markeri ai stresului și ai răspunsului neuroendocrin

– Cortizol salivar sau seric: nivelurile de cortizol, un hormon al stresului, pot scădea în condiții de relaxare. Măsurarea cortizolului salivar dimineața și seara poate detecta modificări ale ritmului circadian ca răspuns la terapia Reiki. Încercăm să dovedim că reducerea stresului prin terapii complementare poate scădea nivelurile de cortizol.

– Hormonul adrenocorticotrop (ACTH): reglează producția de cortizol și poate reflecta modificări ale axului hipotalamo-hipofizo-adrenal (HPA).

– Frecvența cardiacă variabilă (HRV): măsoară echilibrul dintre sistemele nervos simpatic și parasimpatic. O creștere a HRV indică o stare de relaxare și poate fi monitorizată zilnic cu dispozitive portabile.

2. Markeri ai inflamației

Reiki este uneori promovat ca reducând inflamația sistemică, ceea ce poate fi relevant pentru pacienții cu dureri cronice sau boli inflamatorii.

– Proteina C-reactivă (CRP): un marker al inflamației acute, sensibil la schimbări în câteva zile, mai ales în condiții precum artrita sau stresul cronic.

3. Markeri ai durerii și funcției imune

Pentru pacienții cu durere cronică (ex. fibromialgie, artrită), următorii parametri pot fi relevanți:

– Beta-endorfine: hormoni asociați cu reducerea durerii și starea de bine. Nivelurile pot crește în răspuns la terapii de relaxare.

– Markeri ai funcției imune (ex. limfocite T, NK): Reiki ar putea influența răspunsul imun, mai ales la pacienții cu boli cronice.

4. Parametri fiziologici

– Tensiunea arterială și frecvența cardiacă: reducerea stresului poate scădea tensiunea arterială și frecvența cardiacă, măsurabile zilnic.

– Saturația de oxigen (SpO2): poate reflecta îmbunătățiri ale respirației și relaxării, mai ales la pacienții cu afecțiuni respiratorii.

Adică o monitorizare zilnică cu tensiometru și pulsoximetru.

5. Markeri psihologici și subiectivi (cu scale validate)

Deși Reiki are efecte subiective, scalele validate pot cuantifica schimbările:

– Scara de anxietate și depresie (HADS): măsoară anxietatea și depresia, sensibile la schimbări în 1-2 săptămâni.

– Scara de durere vizuală analogă (VAS): evaluează intensitatea durerii, raportată zilnic de pacienți.

– Chestionarul de calitate a vieții (SF-36): măsoară bunăstarea generală și poate detecta schimbări în două săptămâni.

Designul Cercetării

Pentru a evidenția efectele Reiki, studiul ar trebui să fie randomizat, controlat, dublu-orb, cu un grup de control care primește o intervenție placebo.

Durata: 12 zile, cu ședințe de Reiki zilnice (60 minute per ședință).

Participanți: pacienți cu afecțiuni cronice (ex. durere cronică, cancer, anxietate), pentru a alinia parametrii cu beneficiile raportate.

Măsurători:

Zilnic: HRV, tensiune arterială, VAS pentru durere, jurnal al stării emoționale.

Început și sfârșit: Cortizol salivar, CRP, IL-6, beta-endorfine, HADS, SF-36.

Analiza datelor: Compararea modificărilor între grupul Reiki și grupul placebo, utilizând teste statistice (ex. t-test, ANOVA).

12 zile pot părea insuficiente pentru schimbări semnificative în markeri precum funcția imună, dar sunt adecvate pentru cortizol, HRV și scale psihologice, iar doamna Takata recomanda serii de 12 sesiuni zilnice pentru a avea rezultate.

Adică ar fi bine să adunăm un grup de practicanți care să lucreze în mod identic, plus un grup de non-practicanți care să lucreze și ei în același mod, pe două grupuri de clienți care nici ei să nu știe dacă primesc Reiki de la un practicant sau de la altcineva. Iar activitatea asta extinsă pe durata a 12 zile să aibă loc în același spațiu, la aceeași oră, iar cei pe care lucrează să nu-și schimbe cu nimic obiceiurile alimentare, totul făcut sub supravegherea și controlul unor oameni pregătiți să interpreteze rezultatele analizelor de mai sus, sau ale altora care corespund principiilor amintite.

Se pot face tot felul de astfel de studii, unele legate de acordaje și Reiju, altele de folosire a Reiki pe numeroase alte cazuri. Doar să începem de undeva!

Vlad T. Popescu

Bibliografie

https://www.academia.edu/136880545/Effects_of_Reiki_on_pain_and_selected_affective_and_personality_variables_of_chronically_ill_patients

https://www.academia.edu/126796239/Reiki_Initiations_and_the_Role_of_Expectations_key_points

https://www.academia.edu/76753919/Effects_of_Reiki_Session_Excluding_the_Variables_Responsible_for_the_Placebo_Effect_on_a_Group_of_Adults

https://www.academia.edu/67961644/Medicines_Healing_and_Spiritualities_A_Cross_Cultural_Exploration

https://www.academia.edu/136880563/Use_of_Reiki_as_a_biofield_therapy_An_adjunct_to_conventional_medical_care

https://www.academia.edu/69445293/Methodological_issues_in_Reiki_Reporting_Part_2

https://www.academia.edu/81976258/A_Systematic_Review_of_the_Therapeutic_Effects_of_Reiki

https://www.academia.edu/54953430/Qualitative_Assessment_of_the_Impact_of_Implementing_Reiki_Training_in_a_Supported_Residence_for_People_Older_Than_50_Years_with_HIV_AIDS

https://www.academia.edu/4636622/A_randomised_controlled_single_blind_trial_of_the_efficacy_of_Reiki_in_benefitting_mood_and_well_being

McEwen, B. S. (2007). Physiology and neurobiology of stress and adaptation: Central role of the brain. Physiological Reviews, 87(3), 873–904.

Thayer, J. F., Yamamoto, S. S., & Brosschot, J. F. (2010). The relationship of autonomic imbalance, heart rate variability and cardiovascular disease risk factors. International Journal of Cardiology, 141(2), 122–131.

Black, D. S., et al. (2015). Yogic meditation reverses NF-κB and IRF-related transcriptome dynamics in leukocytes of family dementia caregivers in a randomized controlled trial. Psychoneuroendocrinology, 52, 165–174.

Kiecolt-Glaser, J. K., et al. (2010). Stress, inflammation, and yoga practice. Psychosomatic Medicine, 72(2), 113–121.

https://sfat.info.ro/wordpress/wp-content/uploads/2023/02/1698_tvp-1024x768.jpghttps://sfat.info.ro/wordpress/wp-content/uploads/2023/02/1698_tvp-scaled-e1676784080536-150x150.jpgVlad T. PopescuSpiritualitate, cursuri, evenimentereikiReiki, tehnica japoneză de vindecare dezvoltată de Mikao Usui la începutul secolului XX, implică transferul de „energie universală“ prin mâinile practicantului pentru a-și susține bunăstarea fizică, emoțională și spirituală, sau pentru a oferi asta unei alte persoane. Deși Reiki este destul de popular pe la noi ca terapie complementară,...un blog Vlad T. Popescu