Așa cum am promis, iată o variantă a celor unsprezece exerciții, a celor unsprezece teme menite să declanșeze creativitatea în scris.

abstract black-white write pen
© Photographer: Danka Lilly | Agency: Dreamstime.com

„Scrisul este o formă de terapie. Uneori mă întreb cum pot să scape de nebunie, melancolie și panica indusă de frică, inerente condiției umane, toți cei care nu scriu, nu compun, sau nu pictează.“ Graham Greene

Când scriem exprimăm lucruri care se află în noi, de care suntem conștienți sau de care nu ne amintim și nici nu ne credem capabili să le spunem, dar reușim să o facem. Suntem gata să spunem că scrisul presupune respectarea unor reguli, a unei forme. Hai să uităm o vreme de orice reguli, doar să ne explorăm conștientul și sub-conștientul. Iar momentul suprem nu va fi altul decât cel în care vom reuși să ne conectăm la sinele superior și să fim noi înșine!
Concepția de sine rigidă (de tipul: „Nu sunt creativ“) este adeseori principalul obstacol care ne oprește să ne manifestăm creativitatea înnăscută. Dar putem ajunge să avem o încredere creativă, conceptul de sine care susține faptul că creativitatea este o înzestrare general umană cu care ne naștem.

Toți am fost marcați de oameni, de locuri, de evenimente care au generat în noi emoții, amintiri, care ne-au modelat viața, uneori fără să fim conștienți de asta. Și dorim să înțelegem cum ne-au modelat, cum ne-au marcat, vrem să trecem peste ele, vrem să fie o lecție pentru ceilalți.
Toți povestim, poveștile sunt o parte importantă a vieții noastre și nu ne dăm seama că, atunci când povestim o facem nu numai pentru a comunica, pentru a-i influența pe ceilalți, pentru a transmite un mesaj, ci și pentru a ne cunoaște mai bine. Pentru a ne elibera.
Cel care scrie, cu intenția de a fi publicat sau nu, o face pentru că simte nevoia de a scrie. Și au nevoie să-și scrie povestea și cei care nu au fost îndrumați să scrie. Este greu de trasat granița între scrierea terapeutică și scrierea creativă. În fond, multe opere literare majore au apărut pentru că autorul dorea să se elibereze de ceva, a ales să-și înfrunte în scris monștrii care-l bântuiau.
Ca redactor, am citit multe manuscrise, ale unor debutanți sau ale scriitorilor consacrați. Ca terapeut, am auzit multe povești spuse de oameni care aveau nevoie de vindecare fizică, emoțională, mentală sau spirituală. Negociind textele și poveștile am reușit să-i ajut pe unii să publice, pe alții să se vindece. Oricum să se cunoască mai bine.
Probabil că scrierea unui roman, a unei piese de teatru, presupune talent, se bazează pe o tehnică, este o artă. Iar scrierea terapeutică este un instrument de auto-cunoaștere, o altă cale către vindecare, trezire, iluminare.
Dar, după mine, oricine poate scrie cel puțin o carte, dacă nu chiar două. Povestea vieții lui și o prezentare a meseriei sale. O ficțiune, sau ceea ce se numește acum docu-drama, și o non-ficțiune, să-i spunem manual. Și, chiar dacă nu știe să scrie suficient de bine, o poate povesti cuiva care să o pună în pagină cu cuvinte potrivite.
Atunci când scriem, timpul este suspendat. Poate că este cel mai recognoscibil moment trăit aici și acum, moment în care aducem în noi tot trecutul și tot viitorul, toate aspectele noastre și avem un acces miraculos la sinele superior și la umbra noastră. Și nu este exclus să descoperim de unde vin vocile pe care le auzim uneori în mintea noastră.

Prima temă
Descrie locul în care te afli în mometul scrierii. Nu un loc în care te-ai aflat recent, ci chiar locul în care scrii, indiferent unde este acesta. Și nu te chinui să alegi un loc ceva mai sofisticat, nu te duce în birou dacă vrei să scrii pe masa din bucătărie!
Descrie-l sub toate aspectele, încăpere, mobilier, eventual alte persoane care se află acolo. Ai grijă de toate simțurile tale: ce vezi, ce auzi, ce miroși. Ce temperatură, ce umiditate, e sau nu curent acolo? E moale scaunul pe care stai? Cu ce scrii, cum te simți cu uneltele tale?
(Poate să fie un paragraf sau zece pagini standard. Poate fi scrisă descrierea la orice persoană, folosind orice timp. Puteți să-mi descrieți mie, cititorului, sau puteți să vă descrieți din afară, ca și cum ați fi un personaj fictiv care stă și scrie undeva, la o masă…)
Trimite-mi rezultatul și hai să discutăm despre el.

Continuare prima temă
În puține cuvinte, ca într-o poezie, asociază 1. stări/emoții, 2. cărți/scriitori, 3. oameni, locuri și evenimente cu următoarele culori:
Roșu / Portocaliu / Galben / Verde / Albastru / Indigo / Violet

A doua temă
Timp de trei zile, ține un jurnal. Un jurnal al tuturor faptelor tale, al tuturor stărilor tale. Scrie-l fără nici o reținere, ca pentru tine.
Dacă s-au petrecut lucruri pe care le consideri mult prea intime, taie-le înainte să-mi trimiți textul, dar nu le omite atunci când scrii.

A treia temă
Să învățăm beneficiile rescrierii!
Du-te în același loc în care ai scris prima temă (sau nu, de la distanță…) și descrie încă o dată locul în care te afli, fără să recitești prima temă. Nu contează că o să greșești, că prima dată ai apreciat lucrurile într-un fel, iar acum o faci altfel.
Și introdu ceva în plus: ce alte lucruri s-au întâmplat în acea încăpere, ce alți oameni ai întâlnit acolo?

A patra temă
Mai visezi? Dacă da, povestește-mi un vis. Cel mai recent, nu cel mai frumos.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte, care să ilustreze starea ta la nivel fizic, emoțional, mental sau spiritual. Asta o să faci la fiecare temă de aici înainte!

A cincea temă
Descrie-mi locul tău ideal. Un loc real sau imaginar, în care te simți în siguranță, în care îți face plăcere să te afli. Și folosește drept motto citatul tău favorit.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte.

A șasea temă
O întâmplare fericită.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte.
Descrie bucuria la nivelul corpurilor tale.

A șaptea temă
O întâmplare nefericită.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte.
Descrie durerea la nivelul corpurilor tale.

A opta temă
Descrie persoana pe care o iubești cel mai mult, sau pe care o apreciezi cel mai mult și relatează o întâmplare cu ea.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte.
Descrie-te din perspectiva acelei persoane.
Descrie fetișurile sexuale, descrie ce-ți place la nivelul fiecărui corp.

A noua temă
Descrie persoana pe care o urăști cel mai mult, pe care o disprețuiești cel mai mult, și relatează o întâmplare cu ea.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte.
Descrie-te din perspectiva acelei persoane.
Descrie cum ai pedepsi acea persoană la nivelul fiecărui corp.

A zecea temă
Descrie-te ca și cum ai fi propriul tău personaj.
Separat, scrie un cuvânt, o frază cel mult, cu ce-ți trece prin minte.

A unsprezecea temă
Scanează-te, din creștet până-n tălpi, și identifică un loc altfel, un loc dureros, sau care se simte, pur și simplu, altfel, îți atrage atenția.
Scrie o scrisoare locului cu pricina.
Scrie și scrisoarea pe care ți-o trimite ție acel loc altfel.

Vlad T. Popescu
Acest articol poate fi preluat fără modificări și cu precizarea sursei.

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International License.

Vlad T. PopescuSpiritualitate, cursuri, evenimenteconsiliere,terapieAșa cum am promis, iată o variantă a celor unsprezece exerciții, a celor unsprezece teme menite să declanșeze creativitatea în scris. © Photographer: Danka Lilly | Agency: Dreamstime.com „Scrisul este o formă de terapie. Uneori mă întreb cum pot să scape de nebunie, melancolie și panica indusă de frică, inerente condiției...un blog Vlad T. Popescu