Istoria sistemelor non-, sau neo-tradiționale, este și ea la fel de greu de scris ca și adevărata istorie a Reiki tradițional. Important este să facem distincția între siste­mele care reprezintă o variantă non-tradițională de pre­dare a Reiki, care, unele, introduc noi simboluri, dar nu și o nouă filosofie, și sistemele propriu-zis non-tradiționale care au, practic, fondatorii lor și care, conform unei cu­tume ce nu a fost în întregime respectată, ar fi trebuit să aibă nume noi și să se prezinte drept școli noi.
Așa că nu considerați schema ca un adevăr absolut, ci ca rezultat parțial al unei cercetări pornite de la schema realizată de maestrul Aurelian Curin în cartea sa Reiki non-tradițional. Lipsesc de acolo, în mod justificat, Ama Deus, care are o cu totul altă filiație, Shamballa MDH, Tibetan Reiki și Grand Master Reiki, care au o incertă filiație și pu­tem bănui că sunt invențiile ultimelor per­soane ce pot fi urmărite pe linia de inițiere, dar nu o să fim niciodată siguri de asta. Oricum, unele din liniile trasate cu atâta fermitate de la un maestru la altul sunt, de fapt, întrerupte de persoane necunoscute sau a căror prezență nu am con­­siderat-o necesară pentru a păstra lucrurile cât mai simple.
În practică, unii fondatori au avut o pregătire Reiki, fie ea tradițională sau nu, discutabilă sau nu, dar sistemul se bazează pe revelația sau momentul lor personal de ilu­minare, așa că schema este mai degrabă o istorie a „valurilor“ succesive, fiecare cu soarta lui, decât a „mărgelelor“ înșirate.
Astfel, unele surse îl indică drept fondator al Tibetan Reiki pe Gary Jirauch, după ce a obținut măiestria Karuna Reiki TM și nu filiația ficțională Tschen Li – Ralph White – Craig Ellis, dar al său Tibetan Reiki, numit și Jinlap Maitri Reiki (și nu numai), este și nu este același lucru…
Despre John Armitage ca maestru Reiki nu am găsit decât o singură mențiune în The Essenes: Children of the Light, de Stuart Wilson și Joanna Prentis, așa că nu am știut să-l plasez în schema de mai sus…
Ideea este că sistemele prezentate în această carte s-au constituit, pentru mine, într-un corp de tehnici și de practici suficient atât în terapie, cât și pentru evoluția personală. În fond, bine este să practici de multe ori puține lucruri și nu de puține ori multe lucruri, așa cum încă mai este la modă. Explicabilă modă după ce mai multe decenii nu ai avut voie să practici aproape nimic, dar este timpul să depășim momentul.

Vlad T. PopescuSpiritualreikiIstoria sistemelor non-, sau neo-tradiționale, este și ea la fel de greu de scris ca și adevărata istorie a Reiki tradițional. Important este să facem distincția între siste­mele care reprezintă o variantă non-tradițională de pre­dare a Reiki, care, unele, introduc noi simboluri, dar nu și o nouă filosofie, și...un blog Vlad T. Popescu